Avocați: În dosarul lui Brădean sunt complici arestați, dar nu și mituitorul principal acuzat

Avocații lui Eugen Brădean și Ioan Mihăilă au arătat marți, la Curtea de Apel București, că în dosarul de mită privind vânzarea de energie sunt complici arestați, dar până acum procurorii DNA nu au lămurit cine este mituitorul principal în dosar, fapt ce impune eliberarea celor doi clienți ai lor.

Avocatul lui Eugen Brădean, director de trading la Hidroelectrica, a spus în fața magistraților de la Curtea de Apel București care judecă recursul la decizia de arestare că Tribunalul București a preluat „abuziv” motivele pentru care DNA a cerut arestarea preventivă a clientul său, în dosarul de mită privind vânzarea de energie în valoare de aproape 263 milioane euro.

Acesta a arătat că până în prezent cazul prezintă o situație juridică „paradoxală”, în sensul că există complici la fapta de instigare de mită arestați, dar DNA nu a lămurit cine este mituitorul principal și de unde proveneau banii de mită.

Astfel, avocatul le-a cerut judecătorilor să caseze decizia Tribunalului București și să dispună cercetarea în libertate a lui Eugen Brădean, chiar și cu una dintre cele două măsuri de interdicție care ar putea fi luate față de acesta.

Avocații lui Ioan Mihăilă, fost membru în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica și fost consilier al ministrului Constantin Niță, au arătat că denunțătorul din dosar, Remus Vulpescu, a încheiat la un moment dat un contract de 2,2 milioane de euro cu firma avocatului Remus Borza, „dar nimeni nu observă”.

Totodată, avocații lui Mihăilă au spus că inclusiv Remus Vulpescu ar fi arătat, la un moment dat, în declarațiile date la DNA, că acel contract pentru care s-ar fi încercat mituirea nu prezenta elementele unui contrat păgubitor pentru companie.

Avocații au precizat că atâta vreme cât există profit, nu poate să fie vorba de prejudiciu, astfel că Ioan Mihăilă ar trebui cercetat în stare de libertate.

În ultimul cuvânt, Eugen Brădean a arătat că și-a exprimat de la bun început dorința de a colabora cu organele de anchetă și a precizat că nu există posibilitatea legislativă de a încheia contracte bilaterale în energie, ci doar prin platforma de profil.

Brădean le-a mai spus judecătorilor că are studii superioare de specialitate în domeniu și că pot garanta pentru el „președinți de bancă, vicepreședinți, directori ai consiliilor de supraveghere”.

În final, acesta a menționat că, tocmai pentru a nu crea suspiciuni nimănui, și-a dat demisia odată cu demararea acestei cauze.

Judecători Curții de Apel București au rămas în pronunțare, urmând să decidă dacă îi eliberează pe Brădean și Mihăilă sau dacă aceștia vor fi cercetați în continuare în arest.

Tribunalul București a decis în 24 octombrie, la propunerea procurorilor DNA, arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Eugen Brădean, director de trading la Hidroelectrica, și a lui Ioan Mihăilă, fost membru în Consiliul de Supraveghere al companiei și fost consilier al ministrului Constantin Niță, în dosarul de mită privind vânzarea de energie.

Decizia a fost contestată de cei doi la Curtea de Apel București, care urmează să dea o soluție definitivă.

Ioan Mihăilă este acuzat de dare de mită, iar Eugen Brădean, de complicitate la luare de mită și la dare de mită.

Potrivit DNA, în octombrie, Ioan Mihăilă, în calitate de membru în Consiliul de Supraveghere al Hidroelectrica SA și consilier al ministrului delegat pentru Energie, i-a promis unui membru în același Consiliu, denunțător în cauză, 1,4 milioane de euro pentru ca acesta din urmă să voteze favorabil încheierea de către Hidroelectrica a unui contract bilateral pe patru ani, de vânzare a energiei electrice către o anumită societate comercială din România, pentru cantitatea de 7.012.800 MWh (1.157.112.000 lei, aproximativ 262.980.000 de euro), ceea ce reprezentau condiții defavorabile pentru societatea Hidroelectrica.

Procurorii au arătat, în referatul prin care au propus arestarea preventivă a celor doi, că Eugen Brădean l-a abordat pe holurile instituției pe Remus Vulpescu, căruia i-a spus că poate primi între 500.000 și un milion de euro de la niște „parteneri”, pentru a sprijini acordarea de contracte de vânzare a energiei electrice unei firme.

Procurorii au precizat că Brădean a menționat că este vorba de societatea Energon Power & Gas din Cluj și că ar mai exista alte trei-petru persoane ce urmează să primească bani, fără a dezvălui identitatea acestora și suma pentru fiecare.

În timpul discuției, Brădean, „pentru a întări seriozitatea ofertei făcute”, a acceptat remiterea către Vulpescu a unui avans de 20 la sută, respectiv aproximativ 200.000 de euro, fiind dispus să negocieze cu cei care ofereau această sumă un avans mai consistent de 35 la sută.

Potrivit actului constitutiv al companiei Hidroelectrica, puterea de decizie este repartizată între Adunarea Generală a Acționarilor, Consiliul de Supraveghere și Directorat. Astfel, toate contractele de vânzare a energiei electrice peste cantitatea totală contractată de 500 Giga Watti Oră (Ghw) trebuie aprobate în Consiliul de Supraveghere, din care făcea parte Mihăilă Ioan. Asemenea contracte sunt supuse anterior avizării Directoratului din care făcea parte și Brădean Eugen, au mai arătat procurorii DNA.

Directoratul Hidroelectrica a respins propunerea unui membru privind participarea companiei cu o ofertă pe bursa OPCOM pentru vânzarea de energie în valoare de aproape 263 milioane de euro, la cererea firmei Energon Power&Gas, considerând că încheierea contractului ar produce pierderi semnificative.

„În data de 22 octombrie 2013, directoratul Hidroelectrica, la solicitarea unuia dintre cei cinci membri, a luat în discuție propunerea cu privire la avizarea participării Hidroelectrica cu o ofertă de vânzare, la cererea de cumpărare inițiată pe bursa de energie OPCOM-PCCB de către Energon Power&Gas (ENG ON 003) pentru cantitatea de energie de 7.012.800 MWh, cu livrare în perioada 2014-2017, la prețul de 165 RON/MWh (inclusiv TG)”, arăta Hidrolectrica, într-un comunicat de presă.

Directoratul a respins propunerea cu trei voturi „împotrivă”, o abținere și un vot „pentru”, fiind astfel consemnată o majoritate care a considerat că un asemenea contract nu poate fi incheiat, pentru ca ar genera pierderi semnificative pentru companie.

Comunicatul Hidroelctrica nu a menționat votul dat de fiecare membru al directoratului. Din directoratul Hidroelectrica fac parte Mihail Stănculescu, Aurel Cocoș, Eugen Brădean, Mihai Teleanu și Ovidiu Agliceru.

„Acest gen de contracte au generat în trecut pierderi importante pentru Hidroelectrica, fiind una dintre cauzele care au condus in anul 2012 la aparitia stării de insolvență. Având în vedere faptul că Hidroelectrica are o conducere în sistem dualist, Directorat și Consiliu de Supraveghere, propunerea unui singur membru al Directoratului nu reprezintă punctul de vedere al companiei. Astfel de inițiative individuale sunt dezavuate și sunt considerate inacceptabile, în raport cu prevederile Planului de reorganizare aprobat la ieșirea din insolvență și cu obiectivele stabilite de către actuala conducere a companiei”, se mai arată în comunicat.

Consiliul de Supraveghere al Hidrolectrica este format din Remus Borza, Ioan Mihăilă, Remus Vulpescu, Mihai Groșan, Oana Truță, Elena Popescu și Gabriela Sandu.

Ioan Mihăilă, consilierul ministrului Niță și membru în Consiliul de Supraveghere al Hidrolectrica, a fost eliberat din funcții, iar Departamentul pentru Energie propune demiterea lui Eugen Brădean din directoratul Hidroelectrica.